Un fulg de nea...

Ne plimbam usor, printre fulgi de zapada, care dansau in viscolul rece.Erau multi, si mari, si zglobii! Zapada se asternea tot mai mult, acoperind totul in calea noastra! Dar noi nu bagam de seama, eram doar noi, privind cald unul catre celalalt! Si buzele noastre tanjeau dupa un sarut!

Ma apropi incet, iti cuprind fata in maini usor, cu o mana iti dau parul matasos la o parte, si vreau sa te sarut. Dar ...pentru o clipa, un fulg mare de nea s-a asezat pe buzele tale! M-am oprit! Ma uit la el, si vad usor cum se transforma intr-o picatura de apa limpede. Te sarut usor pe buze, si sorb acea picatura! Desi fulgul acela a murit pe buzele tale, el m-a umplut de dragoste, de viata. In clipa aceea, cat a stat pe buzele tale, a luat cu el o parte din tine! Iar apoi, dupa ce te-am sarutat, mi-a patruns pana in suflet! Si am simtit ca ma iubesti, ca esti o parte din mine! Mi-a racorit inima aprinsa de dorul tau!

Un simplu fulg de nea a vrut sa imi arate ca ma iubesti!